Satul Padina este o localitate rurală buzoiană cu un trecut care se pierde în negura vremurilor, cu o istorie scrisă care se bazează pe hrisoave vechi de cinci sute de ani, documente care atestă existența a doua trupuri de moșie: Padina și Bora-Macoveiul, care în sec. al XIX-lea s-au unificat formând moșia Padina-Macoveiul. Totodată, aceleași documente istorice atestă existența mai multor sate/siliști medievale care au aparut și s-au risipit în ultimele cinci veacuri: Padina (1536), Bora (1577), Padina Borăi (1680), Macoveiul (1750) și iarăși Padina (1832).
În luna mai a fiecărui an, începând cu anul 2003, în baza informațiilor istorice oferite de istoricul și profesorul Gheorghe Miu, locuitorii comunei Padina aniversează în cadrul unei serbări folclorice prima atestare documentară a satului Padina, care datează din 28 mai 1536, printr-un hrisov al voievodului Țării Românești, Radu Paisie, prin care acest domn, după obiceiul medieval al timpului, dăruia ,,jupanului Stroe mare spătar cu fiii lui câți Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie un sat care se chiamă Padina”. Așa a început istoria scrisă a satului și moșiei Padina-Macoveiul-Bora, odată cu acest document slavon emis de voievodul Radu Paisie, prin care se întăreşte o proprietate de pământ și un sat cu rumâni lui Stroe mare spătar, prima atestare documentară cunoscută şi certă a unuia dintre cele mai vechi şi mai mari sate din judeţul Buzău.
În afară de prima atestare documentară din 28 mai 1536, mai există alte trei atestări documentare inedite cu denumiri asociate Padinei: Bora (1577), o veche denumire a moșiei Macoveiul-Padina, Padina Borăi (1680) şi Macoveiul (1750). De altfel, Bora, Padina Borăi şi Macoveiul sunt vechi denumiri care de-a lungul timpului au alternat cu ancestralul toponim Padina, documentele istorice, hotărniciile, atestând existența a două trupuri de moșie Bora-Macoveiul si Padina, care în sec. al XIX-lea s-au unificat și în felul acesta a rezultat Padina, moșia cea mai intinsă din județul Buzău.
Alte documente istorice atestă risipiri de sate, vechi și noi, întemeieri și reîntemeieri ale vetrelor de sat pe teritoriul moșiei Padina-Macoveiul, în funcție de urgia vremurilor trecute. Vechiul sat medieval Bora, situat la 5 km sud-vest de vatra satului actual, spre Meteleu, la intersecția drumului Călărașilor cu drumul Brăilei, s-a destrămat în jurul anului 1750, locuitorii săi mutându-se pe Movila Bândăului, lângă islazul și pădurea de salcâmi, unde a luat ființă Macoveiul, satul de lângă târla lui Bândea Mocanul, care a avut o existență de aproape o suta de ani, între anii 1750-1832.
În anul 1832, satul Macoveiul s-a destrămat, locuitorii acestuia așezându-se pe locul unei vechi siliști medievale care se găsea pe teritoriul trupului de moșie străvechi al Padinei, actuala vatră de sat a comunei Padina, denumită și Satu-Vechi, unde au ctitorit biserica cu hramul Sf. Nicolae în anul 1835. Acolo au fost aduse odoarele sfinte și oasele strămoșilor noștri de la Bora și Macoveiul, vechea biserică și cimitirul fiind demolate în anii ‘60 ai secolului trecut. Pe același loc, unde a fost vechiul cimitir al satului, în anul 2016, a fost construită clădirea nouă a Primăriei comunei Padina, având drept fundament un pământ mustind de istorie strămoșească.
După reîntemeierea din anul 1832, satul Padina-Macoveiul a prosperat, pe lângă vechii țărani clăcași din Macoveiul, aducându-și contribuția și târlașii/oierii transilvăneni care s-au așezat aici în sec. al XIX-lea, și mai apoi muntenii Buzăului, locuitorii din partea muntelui care în urma reformei agrare din 1921 au întemeiat Satu-Nou și Tătulești, aceștia provenind din 30 de comune din regiunile Cislău si Beceni. Prima așezare întemeiată de locuitorii din partea muntelui a fost satul Tătulești, acolo unde după anul 1922, 3-4 familii de munteni care fuseseră împroprietărite și-au construit case la capetele loturilor agricole primite, primul locuitor al satului fiind Ion Tătulescu.
Pe scurt, foarte pe scurt, aceasta este istoria comunei Padina, cinci secole de istorie scrisă care cu greu ar încăpea în cinci sute de file de monografie, o simbioză a vechilor locuitori ai câmpiei, târlașilor transilvăneni și muntenilor Buzăului, un dar al pământului moșiei străvechi Padina-Macoveiul, în țărâna căreia s-au topit generații de țărani din vremurile trecute.
<Gheorghe Miu, ,,Padina-cinci secole de istorie (1536-1962)”, Editura Omega, Buzău, 2022, p. 4-6.>
